Posts Tagged evanghelici

Evanghelici hunedoreni: Dana şi Yan Sisoev într-un articol publicat de ziarul Adevărul în 23 martie 2013

De la iarna siberiană înapoi la „sălbăticia” sărăciei şi a „frigului” relaţional din Micro 7

„Înapoi în România Decada siberiană a Danei şi a lui Yan s-a încheiat în 2009, când s-au întors la Hunedoara. Întoarcerea s-a produs când fiica lor, Dora, acum în vârstă de 10 ani, începea clasa întâi, iar trecerea ar fi fost mult prea grea dacă ar mai fi rămas la Iakutsk. Cei doi nu exclud varianta să se întoarcă acolo, dar cei doi copii (mai au un băiat, Natanael, de 7 ani) sunt acum la şcoală, aşa că momentan este exclusă. Aventura lor continuă la Centrul Creştin din Hunedoara, unde ea lucrează la bibliotecă şi la centrul de zi, un after school pentru copiii din familii defavorizate, iar Yan este pastor. Au fost plânşi ca la înmormântare când au plecat, “de parcă aş fi plecat din lagăr”, dar au rezistat şi acum duc o viaţă clasică la Hunedoara.”

Citeste mai mult: adev.ro/mk4k3y

 

, , , ,

Lasă un comentariu

Bloguri

O listă (incompletă) a blogurilor/site-urilor hunedorenilor evanghelici (neoprotestanţi). Dacă ştii un alt blog care se încadrează aici şi nu se regăseşte în lista aceasta, îl poţi “adăuga” printr-un comentariu în josul paginii.

  1. http://ambasadorul.wordpress.com/
  2. http://alfaomegahd.blogspot.com/
  3. http://ascultareacredintei.blogspot.com/
  4. http://adouasansa.blogspot.com/
  5. http://anis7.wordpress.com/
  6. http://bantuindamintirile.blogspot.com/
  7. http://bloguluicla.blogspot.com/
  8. http://cappatrat.wordpress.com/
  9. http://consultjuridic.blogspot.com/
  10. http://costyconsult.wordpress.com/
  11. http://calatorru.wordpress.com/
  12. http://danasisoev.wordpress.com/
  13. http://danniel.ro/
  14. http://emiciupe.wordpress.com/
  15. http://evanghelicihd.wordpress.com/
  16. http://fabiolitag.blogspot.com/
  17. http://flacarasperantei.blogspot.com/
  18. https://hunedoaraevanghelica.wordpress.com/
  19. http://www.heidilongworth.com/
  20. http://incredereneclintita.blogspot.com/
  21. http://knowengineering.wordpress.com/
  22. http://kidmeoanna.blogspot.com/
  23. http://luminacaredaviata.blogspot.com/
  24. http://lavimestereaga.wordpress.com/
  25. http://mariusbota.wordpress.com/
  26. http://neria4hisglory.wordpress.com
  27. http://octavian2.wordpress.com/
  28. http://oglindafamilieinoastre.wordpress.com/
  29. http://pellady.blogspot.com/
  30. http://petrueremia.wordpress.com/
  31. http://punctulcentral.org/
  32. http://rascumparativremea.blogspot.com/
  33. http://raininoctober.wordpress.com/
  34. http://rcc.genom.ro/
  35. http://samichiscanaan.blogspot.com/
  36. http://www.sunshineinthevillages.com/
  37. http://scarfygirl.blogspot.com/
  38. http://sergiu.genom.ro
  39. http://simosimona.wordpress.com/
  40. http://silviu13.blogspot.com/
  41. http://vasuldelut.blogspot.com/
  42. http://zapoet.blogspot.com/

, ,

Lasă un comentariu

Teofil Stanciu: „De ce nu pot scrie evanghelicii literatură de calitate?”

Rădăcini nu doar frunze. Câteva posibile cauze pe care deseori nu le vedem, alteori le negăm intenţionat sau le ignorăm. Totuşi identificarea cauzelor poate ajuta la indepărtarea efectelor:

Mă gândesc că această sărăcie a creativității are niște cauze confesionale, de vreme ce alte denominații creștine încă mai dau câte un nume și, de bine de rău, au dat câteva de prim rang culturii occidentale în general.

[…]

Cel mai discutat și analizat nivel al existenței creștine este, în bisericile evanghelice, acela al faptelor vizibile și cuantificabile. Fie că e vorba de păcate (beție, curvie, hoție, crimă etc.), fie că e vorba de fapte cucernice (mersul la biserică, activitatea în biserică, participări la acțiuni organizate de biserică etc.), se discută foarte mult, există adevărate norme nescrise, dar profund încrustate în mentalul și praxisul evanghelic care privesc aceste chestiuni.

[…]

Contactul cu viața este descurajat continuu, fiind încurajate, în schimb, comportamentele regulamentare. N-am nimic cu ele în sine, să nu se înțeleagă greșit, dar din cauza lor, se întâmplă ca oamenii să se teamă să ia act de tot ce-i viu și de tot ce mișcă. Fiindcă ființele sunt mereu „neregulamentare”, imposibil de încadrat într-un tipar fix și rigid.

Citeşte tot: http://drezina.wordpress.com/2012/05/29/de-ce-nu-pot-scrie-evanghelicii-literatura-de-calitate-posibila-explicatie/

, , , , , , , ,

6 comentarii

Măcar la biserică suntem scutiţi de politică! …Ce, nici acolo?

Emi Ciupe:

Emi Ciupe

Trăim vremuri în care suntem supuşi la presiuni care ne fac aproape să nu rezistăm tentaţiei de a discuta politică. Ceea ce este oarecum bine e că avem cel puţin o scăpare atunci când suntem la biserică. Cum adică, nici acolo? Ai dreptate că nici măcar acolo. Mi-a fost dat să asist la recomandări pe care unii le dădeau cu privire la pe cine ar fi bine şi de dorit să votăm. Şi asta în adunare. Şi se credeau importanţi zicând asta, ca nişte iluminători. Ba chiar credeau că fac un serviciu nu doar bietului cerşetor de voturi ci şi mulţimii indecise.

Nu reţin din anii trecuţi, dar în acesta conducerea Uniunii Baptiste din România a transmis prin preşedintele ei o poziţie oficială cu privire la biserica în cauză, vis a vis de campania electorală în curs. De fapt este valabilă pentru orice campanie electorală. Acuma, aceasta este doar o recomandare nu o lege. Nici nu ar putea fi o lege. Eu unul apreciez mesajul care este foarte clar şi tranşant şi arată o părere cu care eu sunt de acord pe deplin.

Citeşte tot: http://emiciupe.wordpress.com/2012/05/30/eu-cu-cine-votez-asta-daca-merg/

, , , , ,

Lasă un comentariu

Neamţiu Ioan: candidat independent la CL Hunedoara

Neamţiu Ioan

Dl. Neamţiu Ioan candidează ca independent pentru postul de consilier local Hunedoara, împreună cu Dl. Ghiorghiţă Ioan Daniel în echipa fostului primar al Hunedoarei, Dl. Ovidiu Hada Marius, care candidează din nou pentru funcţia de primar al Hunedoarei, de data aceasta ca independent.

Atât Neamţiu Ioan cât şi Ghiorghiţă Ioan Daniel (prezentat într-o postare anterioară) sunt parte a BCP „Golgota” Hunedoara, iar Ovidiu Marius Hada, după cum ştim,  este fiul pastorului senior al bisericii penticostale, Dl. Gligor Hada.

Dl. Neamţiu Ioan (penticostal) şi Dl. Ilie Demeter (baptist) au fost consilieri locali în ultimi patru ani în Hunedoara, iar pentru următorii 4 ani împreună cu cei 2 menţionaţi mai sus, şi-au depus candidatura ptr. consilieri locali independenţi şi Dl. Medrea Iov Corneliu (pastor baptist) – Hunedoara, şi Nistor Ion (baptist) – Deva.

Prezentarea întregi echipe de consilieri a candidatului la primăria Hunedoarei,  Dl. Ovidiu M. Hada o puteţi vedea aici: http://www.youtube.com/watch?v=ZdxwgoDccj8

Foto: captură Facebook

, , , , ,

Un comentariu

Care dintre evanghelici ne implicăm în politică?

Păi, TOŢI (cei care votăm) !

Toţi care participăm la viaţa oraşului, a comunităţii, participăm într-o măsură mai mare sau mai mică, prin implicare sau refuzul implicării, prin indiferenţă sau comoditate,  prin acceptare şi refuz, la sfera politică în care suntem cuprinşi.

Apropo, tot ce se întâmplă la Biserică este o formă de politică.

POLÍTIC, -Ă, politici, -ce, s. f., adj. I. S. f. 1. Știința și practica de guvernare a unui stat; sferă de activitate social-istorică ce cuprinde relațiile, orientările și manifestările care apar între partide, între categorii și grupuri sociale, între popoare etc. în legătură cu promovarea intereselor lor, în lupta pentru putere etc.; orientare, activitate, acțiune a unui partid, a unor grupuri sociale, a puterii de stat etc. în domeniul conducerii treburilor interne și externe; ideologie care reflectă această orientare, activitate, acțiune. ◊ Expr. A face politică = a lua parte în mod activ la discutarea și rezolvarea treburilor statului. 2. Tactică, comportare (abilă) folosită de cineva pentru atingerea unui scop. II. Adj. 1. Care aparține politicii (I), care se referă la politică, de politică; politicesc1. ◊ Drepturi politice = drepturile de participare a cetățenilor la conducerea treburilor statului. Nivel politic = grad de pregătire a cuiva în probleme de politică generală; orientare justă în astfel de probleme. Om politic (și, înv., substantivat, m.) = persoană care are un rol important în activitatea politică, care își desfășoară activitatea principală în domeniul politicii (I 1). ♦ (Substantivat, n.) Aspect, element politic (II 1), viață politică. 2. Care are sau care exprimă o comportare abilă; dibaci, șiret. – Din lat. politicus, ngr. politikós, fr. politique.  Sursa: DEX ’98 (1998) |

, ,

4 comentarii

În prag de alegeri:

, , , , , , ,

6 comentarii

Pentru poezia noastră, a evanghelicilor de azi

POEZIE vs. VERSIFICAŢIE

Multă din poezia scrisă de evanghelicii români are nevoie de o infuzie de ARTĂ, pentru că Poezia este mai mult decât versificaţie.

Poezia creştină contemporană are mult(e) de învăţat de la poezia laică. „Infuzia” inseamnă „a turna apă clocotită peste o plantă” pentru ca mai apoi să te „ascunzi” deasupra, să aştepţi să transpiri, să inspiri…

Vă invit să încercăm împreună preSCRIEREA acelei „SOLUŢII”.

http://www.facebook.com/groups/281266985275473/

, , , , , , , , , ,

Lasă un comentariu

Blog: danasisoev.wordpress.com

Un nou blog (evanghelic) hunedorean: Dana Sisoeva

http://danasisoev.wordpress.com/

, , ,

Lasă un comentariu

Alin Cristea: Blogurile anului 2011 (premiile Thymos pentru bloguri evanghelice)

http://dyobodiu.wordpress.com/

http://drezina.wordpress.com/

, , ,

Lasă un comentariu

Hunedoara: Evanghelizare la Siderurgistul, 25 septembrie 2011

Bisericile evanghelice din Hunedoara s-au reunit  din nou in a organiza o seara de evanghelizare in orasul nostru. S-au pregatit prin a se ruga pentru binecuvantarea Domnului si prin a invita slujitori ai Domnului care sa vesteasca Cuvantul Evangheliei. Astfel l-au invitat pe pastorul Cornel Peleasa de la BCB „Sfanta Treime” din Pitesti si un grup de cantareti de la Arad.

Ne vom bucura de oricine va vrea sa participe la acest eveniment cu rugaciunea ca Dumnezeu sa mai mantuiasca pe toti cei care nu sunt inca mantuiti.

Doamne asculta si ajuta slavei Tale si cu ocazia acestui eveniment care va incepe astazi 25 septembrie 2011, orele 18.00 la sala Siderurgistul, Hunedoara.

, ,

Lasă un comentariu

http://londraevanghelica.wordpress.com

http://londraevanghelica.wordpress.com/

Dacă şi-ar fi propus românii să planteze 14 biserici evanghelice în Londra zilelor noastre, câte am constatat pe blogul de mai sus că sunt, presupunerea mea este că nu ar fi reuşit niciodată. Dumnezeu însă mereu ne-o ia înainte, şi vorba lui Ionatan Piroşca, „ne face semn cu eclipsa” …sau eclipsarea, sau altfel. Semn că-i aici!

*poza de aici

, , ,

Lasă un comentariu

Facebook: Virtualul ne formează şi deformează realul

Datorită numărului mare de utilizatori Facebook, am creat cu ceva vreme în urmă pentru blogul „Hunedoara Evanghelică” o pagină corespondentă Facebook (http://www.facebook.com/hunedoara.evanghelica) care preaia automat postările de aici, astfel că prin-un click de buton informaţia ajunge simultan în 2 locuri.

E interesant că în ultima vreme, în fiecare zi sunt între 3-5 „prieteni” care  solicită (Add Friend) să fie adăugaţi în lista prietenilor paginii Facebook  a Hunedoarei Evanghelice. Momentan sunt 1198 astfel de  „friends” 🙂

Un alt lucru interesant este numărul mare de GRUPURI în care până acuma am fost şi eu invitat, numărul mare de grupuri create de evanghelicii români din ţară sau diaspora, care se „învârt” în jurul unui subiect/ teme aleasă de iniţiator. După cum se poate vedea mai jos în cele 15 grupuri (din totalul de 35 din care fac şi eu parte) cărora le-am dat „accept” (pentru a fi informat, pentru a şti şi eu ce şi cum discută pocăiţii pe Facebook), şi membrii şi postările sunt în număr destul de mare, ceea ce ne dovedeşte cel puţin că evanghelicii au timp, sau îşi fac timp de Internet.

Cât din ce se postează, discută, comentează pe aceste pagini ne informează sau dezinformează, ne răpesc timpul aiurea sau ne provoacă într-un mod benefic, ne formează ca şi creştini sau deformează, bănuiesc că diferă de la caz la caz şi nu poate fi generalizat într-un mod corect. Totuşi, cu obiectivitate putem observa cele două tăişuri ale socializării în reţea, aducerea nostră laolaltă în aparenţă în detrimentul adevăratelor relaţii, accesul la multă informaţie (multă din ea utilă, însă la fel de multă e doar „vorbărie goală”) şi lipsa concretizării ei în ceva practic, neajunsul trecerii de la vorbă la faptă.

Informaţia, discuţia, dezbaterea, comentariile, etc. NU ar trebui şi nu trebuie să reprezinte un SCOP în sine, ci un MIJLOC (asemenea mersului la Biserică).

Interesant că „Ştiri Creştine” are doar 359 de membrii, pe când un grup precum „Isus Viţa” are 3.138. Oare care-s criteriile de aderare în aceste cazuri. Oare nu se vad puţin(tel) interesele membrilor?

Şi EVENIMENTELE  sunt mai uşor de văzut pe Facebook: 🙂

, , , , , , , ,

2 comentarii

Oare ni se aplică şi nouă, hunedorenilor evanghelici?

„[…]Evanghelicii români nu sînt pregătiți pentru spațiul public pe Internet. Reacționează pripit la stimuli interni și externi. Ca să nu mă lungesc, voi reitera ideea conform căreia la ora actuală avem nevoie de INFORMAȚIE și de DEZBATERE.”

Alin Cristea pe blogul România Evanghelica în postarea: După Atlanta: Daniel Brânzei versus Iosif Țon, 28 iulie 2011

Iată ce implică PREGĂTIREA:

PREGĂTÍ, pregătesc, vb. IV. Tranz. 1. A aranja ceva din timp, a face ca ceva să fie gata; a prepara. ◊ Expr. A pregăti terenul = a crea condiții prielnice pentru… ♦ Refl. A fi pe punctul de a…, a fi gata să… 2. A instrui, a forma în vederea unei activități; a da lecții, a medita. ♦ Tranz. și refl. A studia temeinic; a învăța. 3. A preveni pe cineva cu privire la un eveniment (neplăcut), a anunța cuiva un lucru pe ocolite. 4. A găti o mâncare. – Pre1 + găti (după lat. praeparare sau germ. vorbereiten). (DEX)

, , ,

2 comentarii

Cel mai mare eveniment evanghelistic al Hunedoarei: Concertul de muzică creştină al Grupului Speranţa, pe stadionul Corvinul Hunedoara, 19 iulie 2011

FOTO: Ruben Bucoiu

Creştinii evanghelici hunedoreni  au participat ieri, 19 iulie,  la cel mai mare eveniment evanghelistic al Hunedoarei şi al anului.

Niciuna dintre bisericile evanghelice neoprotestante din Hunedoara nu este suficient de încăpătoare ca să găzduiască numărul (mare) de oameni care au participat ieri la concertul Grupului Speranţa de pe Stadionul Corvinul.

După „Marşul Învierii” organizat de Paşte prin colaborarea bisericilor evanghelice, acesta este al doilea eveniment public (după părerea mea cel mai mare) prin care evanghelicii hunedoreni (din oraş şi din împrejurimi) dau dovadă de solidaritate, lasă deoparte diferenţele (mici-mari) de stil şi interpretare pentru a se închina lui Dumnezeu împreună, făcând posibilă vestirea Evangheliei lui Hristos în Hunedoara.

În ciuda căldurii oamenii au umplut tribuna stadionului, într-un mod civilizat şi ordonat. Muzica s-a auzit bine, sunetul de calitate, iar organizarea tehnică a echipei Speranţa a fost una profesionistă. În ciuda accentelor stridente ale mesajului, evident considerate necesare de către vorbitor, – mie unul nu mi se pare că numărul mare al decibelilor ne fac mai convingători – hunedorenii au fost invitaţi să facă un „Popas la Cruce” şi să se privească în oglinda asemănărilor şi deosebirilor dintre noi cei de astăzi şi trădătorul Iuda, dintre alegerile lui şi alegerile noastre, dintre alternativa lemnului cu şteang şi alternativa crucii lui Hristos, a nădejdii ei dătătoare de viaţă.

Indiferent cum am aprecia evenimentul din perspectivă personală, seara a fost una dacă nu deosebită atunci grandioasă, cel puţin pentru cei cărora Cuvântul Evangheliei le-a vorbit într-un mod personal, pentru cei care cu lacrimi în ochi s-au întors la Dumnezeu, şi-au plecat genunchiul înaintea Lui.

Nu cunoaştem motivaţiile inimii nimănui, însă ştim că „Este un singur Dumnezeu şi Tată al tuturor, care este mai pe sus de toţi, care lucrează prin toţi şi care este în toţi” şi mai ştim că „oricine va chema Numele Domnului va fi mântuit.”

Evenimentul evanghelistic al serii de ieri a fost transmis Live pe situl www.speranta.ro fiind organizat prin colaborarea Grupului Speranţa cu bisericile evanghelice neoprotestante din Hunedoara:

  1. Biserica Creştină Penticostală „Golgota” (Adresa: str. Mihai Viteazu, nr. 28; Program: Duminica 9.00-12.00, 18.00-20.00)
  2. Biserica Creştină Penticostală Nr.1  (Adresa: str. Bogdan Vodă nr. 1; Program: Duminica 9.00-12.00, 18.00-20.00)
  3. Biserica Creştină Penticostală „Maranata” (Adresa: str. Batiz, nr.19A; Program: Duminica 9.00-12.00, 18.00-20.00)
  4. Biserica Creştină Penticostală Maghiară „Emanuel” (Adresa: str. Parângului, nr.11A; Program: Duminica 9.00-12.00, 18.00-20.00)
  5. Biserica Creştină Baptistă „Biruinţa” (Adresa: str. Dorobanţilor, nr.1; Program: Duminica 9.00-12.00, 18.00-20.00)
  6. Biserica Creştină Baptistă „Maranata” (Adresa: Aleea Parcului, nr.1; Program: Duminica 9.00-12.00, 18.00-20.00)
  7. Biserica Creştină Baptistă Maghiară (Adresa: str. Timotei Cipariu, nr.14; Program: Duminica 9.00-12.00, 18.00-20.00)
  8. Biserica Creştină Baptistă „Deo Gloria” (Adresa: Piaţa Eliberării, nr.7 (sala conferinţe C.A.R. Unirea); Program: Duminica 9.00-12.00)
  9. Biserica Creştină După Evanghelie (Adresa:str. Crişan, nr.13; Program: Duminica 9.00-12.00, 18.00-20.00)

, , , , , ,

4 comentarii

Marşul Învierii la Hunedoara, 25 aprilie 2011

A devenit o tradiţie, pe care o putem numi bună, a creştinilor evanghelici din Hunedoara şi împrejurimi de a participa la o manifestaţie publică în cinstea sărbătorii Învierii Domnului.

Şi anul acesta Marşul Învierii va avea loc în a doua zi de Paşte, pe data de 25 aprilie, începând cu orele 15.00. Ca şi de celelalte dăţi se va pleca de la poarta stadionului de pe strada Mihai Viteazul şi se va încheia în faţa Casei de Cultură. Cei prezenţi şi cei de pe traseu vor putea auzi cântând fanfarele reunite de la Deva şi Răchitova, şi vom putea asculta un mesaj biblic predicat de către pastorul Viorel Candrianu de la Ipoteşti-Suceava.
Sunt invitaţi să participe toţi cei care nu se ruşinează de Cel care a murit şi a înviat pentru ei.

Evenimentul este unul interconfesional, organizat de Bisericile evanghelice din Hunedoara în parteneriat cu Primăria Hunedoara.

, , , ,

Un comentariu

Evanghelicii (hunedoreni) între cantitate şi calitate

Iniţial am vrut să scriu cam aşa:  Suntem (părem a fi) obsedaţi (cam dur cuvântul…), mai bine scriu, preocupaţi (în mare măsură) de EVANGHELIZARE, de parcă cel mai important lucru (singurul lucru important) într-o familie, e aducerea copiilor pe lume. 

Pe urmă am amânat, am zis că nu mai scriu, că şi aşa e greu de ales cuvintele cele mai potrivite, care să prezinte realitatea cât mai obiectiv, fără să ne rănească orgoliul…

În nici un caz NU afirm  că vestirea evangheliei (la evanghelizarile special organizate, că la ele mă refer) ar fi ceva ce nu trebuie făcut, (trebuie să fac precizarea asta mai ales pentru cei ce în ultima vreme au tras jumătatea de concluzie că eu văd numai relele noastre) însă mi se pare că uneori/deseori ne „dezechilibrăm”. Partea cealaltă (hrana, prietenia, creşterea, educarea, distracţia, etc.) care ia mai mult timp si cere mai mult efort ar trebui să fie la fel de „prioritară”…nu!?

Dar şi mai bine (zic eu) e să mă folosesc de vorbele unui renumit scriitor şi predicator creştin contemporan, poate că în „oglinda” celor scrise de el (ne) vedem mai clar:

„…a ţine în balanţă aceste cinci scopuri nu e uşor. (închinarea, slujirea, evanghelizarea, părtăşia, ucenicizarea) Cu toţii tindem să supra-accentuăm scopurile faţă de care ne simţim cel mai pasionaţi şi să le neglijăm pe celelalte. Bisericile fac acelaşi lucru. Poţi să-ţi menţii echilibrul şi cursul vieţii alăturându-te unui grup mic în care să înveţi să dai socoteală, evaluându-ţi sănătatea spirituală în mod regulat, ţinînd un jurnal* personal în care să-ţi înregistrezi progresul, şi împărtăşind cu ceilalţi lucrurile pe care le înveţi. […]” – Rick Warren, Purpose Driven Life, Cap. 39 Balancing Your Life, pg. 306, Zondervan, Grand Rapids Michigan, 2002, traducere de R.B.(subliniere şi paranteză adăugată)

*(blog= web+log/ web+jurnal)

, , , , ,

Lasă un comentariu

Care adevăr eliberează? Ce s-ar întâmpla dacă dintr-o dată toţi oamenii din jurul nostru ar fi ca noi?

AVERTISMENT: Textul care urmează este în întregime „frământarea” mea personală cu privire la mediul evanghelic în care am crescut şi cresc. Nu reprezintă poziţia oficială a niciunei biserici evanghelice, nici măcar a aceleia din care fac parte. Mă întreb „cu glas tare”, chiar dacă nu tot timpul găsesc răspunsuri. – Ruben Bucoiu

Până unde duce simplitatea pe care mărturisim că o dorim pentru noi şi pentru semenii noştri? Ce s-ar întâmpla dacă dintr-o dată toţi oamenii din jurul nostru ar fi ca noi?

De ce vrem să apărăm ceea ce este de criticat?

De ce sărim de la situaţii ce par (sau sunt prezentate) destul de sumbru, la extrema cealaltă? Dintr-o dată eliberarea, o eliberare ce e doar proclamată sau simţită, însă nu garantează nimeni permanenţa ei, o fericire de scurtă durată care se întoarce după o vreme la vechea căutare, dintr-o dată eliberarea capătă dimensiuni fascinante.  ­

De ce nu putem prezenta adevărul fără să-l mascăm în frumuseţea mincinoasă pe care omul o îmbrăţişează în caz că o găseşte, transformând astfel adevărul aşa cum e el, frumos sau mai puţin frumos, într-o situaţie dizgraţioasă şi nevrednică de crezare, incredibilă.

Omul care are probleme de tot soiul, merge, să zicem, la o biserică evanghelică sau într-o tabără cu oameni care au şi ei probleme de tot soiul şi pe care încearcă să le rezolve, sau încearcă să le mascheze cu acele aspecte ale vieţii lor care merită etalate şi expuse în văzul tuturor, şi oamenii ăştia îi ajută pe ceilalţi să-şi rezolve problemele în aşa fel că după o săptămâna (de tabără), problemele celor dintâi parcă şi-au găsit „naşul”, parcă şi-au găsit „radiera”. Parcă-i prea simplă soluţia (sau partea pe care o prezentăm noi) „Doar zi o rugăciune şi Domnul te va elibera, viaţa ta nu va mai fi ca înainte.”

E drept că sunt probleme care îşi au rezolvare, care au antidot, care merită abordate tocmai pentru că există remediu în dreptul lor, însă de cele mai multe ori „vindecarea” cere timp şi efort, mai niciodată nu se întîmplă peste noapte, (ca) prin minune. Totuşi atunci când e prezentată oamenilor nevoia schimbării, importanţa realizării consecinteţelor nefaste pe care obiceiurile păcătoase le pot avea şi le au în viaţa noastră, parcă lucrurile se simplifică, fie din incapacitatea noastră de a spune adevărul într-o formă atrăgătoare, fie din inconştienţa grabei de a ajunge la final (înaintea coacerii).

Nu toţi oamenii cad jos de tot în păcat şi nici toţi nu se duc în extrema cealaltă în rezolvarea păcatelor lor. Cei mai mulţi dintre noi trăim străduindu-ne să tindem spre acele lucruri pe care după cărţile citite, după lungi discuţii cu prietenii, cu cei din familie, cu diverşi oameni de specialitate, am ajuns să le preţuim ca fiind valoroase, şi trăim încercând să umplem forma ideala pe care ne-am creionat-o. Standardul divin ne stă înainte, standardele sociale şi culturale, sau pur şi simplu standardele proprii în care ne măsurăm şi prin care ne extragem sentimentul de satisfacţie sau insatisfacţie, de mulţumire de sine sau nemulţumire, evident în luptă permanentă cu standardele altora ce ne sunt impuse mai mult sau mai puţin. Am vrea să trăim după standardele proprii însă am vrea totuşi să nu trăim singuri, să nu ne izolăm într-o lume în care să avem doar noi acces, iar ceilalţi să nu îşi poată aduce, ca să nu zic impune, regulile lor.

De ce criticăm şi condamnăm stricteţea unora, fiind toleranţi cu stricteţea noastră? E trist faptul că reuşim aşa de puţin să fim relevanţi în prezentarea adevărului eliberator al Evangheliei, şi după cum constata Cioran, e mai simplu să-i speriem pe oameni cu grozăvia iadului şi să-i ameninţăm că dacă nu se vor pocăi vor suferi grozava mânie a unui Dumnezeu drept, decât să-i atragem cu un Dumnezeu iubitor, care deşi e drept în pedeapsă, sau, după cum stă scris, va fi drept în pedeapsă, pedeapsa întârzie (cateodată) să vină acum şi aici, în viaţa noastră, lumea continuând să fie o scenă a nedreptăţii şi a nepedepsirii, lumea de sub ochii noştri, în care nu avem ce face decât, pentru a ne adapta şi supravieţui, să intrăm şi noi în mersul ei sistematic.

Avem alternative aşa de puţine, însă condamnăm alternativele laice, le trecem repede prin ciurul tadiţiei noastre evanghelice, nescrisei noastre tradiţii evanghelice, interesată (uneori mai mult) de felul în care ne ţinem mâinile atunci cînd ne rugăm, şi mai puţin de corectitudinea teologiei exprimată în cuvinte, tradiţie preocupată de eşarfa sau pălăria pe care o poartă sau nu o poartă femeia în adunare, însă indiferentă la semnificaţia şi oglindirea simbolului ei. Şi oare nu „strecurăm şi noi ţânţarul şi înghiţim cămila” asemenea feriseilor din vremea lui Hristos, practică pe care o condamnăm în timp ce sub altă formă o practicăm cu regularitate.

Interzicem „podoabele” (şi nu mă refer doar la accesorii) însă nu creem, sau creem prea puţine alte mijloace de împodobire, şi conştienţi (sau inconştienţi) de importanţa şi necesitatea diversităţii în închinare, în manifestare şi exprimare, atunci când se doresc sau se iniţiază schimbări, ne împotrivim lor. Atunci când manifestările par să iasă din tiparele cu care am crescut, împiedicăm varietatea şi libertatea exprimării reîntorcându-ne la „simplitate.”

Până unde duce simplitatea pe care mărturisim că o dorim pentru noi şi pentru semenii noştrii? Ce s-ar întâmpla dacă dintr-o dată toţi oamenii din jurul nostru ar fi ca noi? Aşa se ruga Pavel în timp ce se apăra în faţa autorităţilor romane: „Să dea Domnul ca toţi să fiţi aşa ca mine!” – zicea el. Tare curios sunt la ce aspecte se referea? La cele exterioare, să arătăm toţi ca el, sau la cele interioare şi exterioare prin comportament: să gândim toţi ca el, să înţelegem viaţa ca el, să cunoaştem Scripurile ca el, însă şi ce au scris poeţii (vremii), şi limbile străine pe care le cunoştea el, şi capacitatea şi adâncimea de a descrie şi de a explica viaţa, nu doar pentru noi înşine ci şi pentru ceilalţi. De-ar fi toţi ca noi evanghelicii (hunedoreni), ce s-ar întâmpla cu cultura, cu arta, cu literatura, cu profesionalismul? Nu sunt convins că ar fi o lume mai bună, însă sunt convins că ar fi altfel. (E bine că suntem o minoritate, tot aşa cum sarea e bună doar în cantităţi mici.)

Nu zic aici (şi nici nu vreau să mă gândesc măcar) că aceste lucruri ar degenera sau ar înceta să existe, însă mă întreb oare ce formă ar căpăta? Dacă ele ar merge înainte cu o formă oarecum modificată faţă de forma pe care o au acum, de ce reuşim aşa de puţin să facem uz de ele în exprimarea noastră, a ideilor şi a filozofiei de viaţă pe care zicem că o îmbrăţişăm, o trăim şi o recomandăm şi altora, ba în unele cercuri o prezentăm ca fiind singura vrednică de urmat, singura vrednică de crezut.

De ce nu avem curajul să recunoaştem că falimentăm (din când în când), că „nu tot ce zboară (în vorbirea şi trăirea evanghelicilor) se mânâncă”, şi că ar fi bine să ne oprim şi să ne analizăm din când în când, să mai învăţăm şi de la „fii veacului care sunt mai înţelepţi faţă de semenii lor decât fii luminii”, să ne facem autocritica şi când ceva e de criticat să criticăm şi  când ceva e de apărat să apărăm, fără să uităm necesitatea „tăierii” dinaintea „rodirii.”

Viaţa cu Hristos este/poate fi o permanentă aventură! (iar aventura, prin definiţie, nu e plictisitoare)

, , , , , , , ,

Lasă un comentariu

Fundaţia EBE (Educaţie Biblică prin Extensie) ne invită la conferinţa de celebrare a 30 de ani de lucrare in România, 3- 5 mai 2011

„Au trecut 30 de ani de când câteva grupuri mici de studiu biblic și părtășie au fost formate prin inițiativa unor oameni pe a caror inimă Domnul a așezat dorința de a răspunde unei nevoi deosebite la acea vreme – echiparea de lideri slujitori pentru biserică. Prin programe clandestine  organizate regulat în diferite localități din țară, misionarii de la organizația BEE-International, numită actualmente “Entrust”, au pus bazele unei mișcări de echipare de lideri-slujitori in bisericile din România.

La această ora avem în bisericile evanghelice un număr impresionant de slujitori a căror formare spirituală a fost puternic impactată de programele de echipare biblică prin filozofia și cursurile BEE-ului.

Fundația EBE-Romania (Educatie Biblica prin Extensie) care își desfășoară activitatea în cadrul mișcării evanghelice, este rezultatul procesului de indigenizare al BEE-ului de odinioară în țara noastră. Un număr mare de slujitori din țară s-au pus la dispoziția Domnului prin formare si apoi prin echiparea altora în procesul de multiplicare.

Dorim să folosim prilejul acesta al împlinirii celor 30 de ani de credinciosie din partea lui Dumnezeu față de noi și lucrarea aceasta. Avem motive să mulțumim împreuna Domnului pentru sprijinul si dragostea Lui față de acest popor, față de biserica din România și să ne bucurăm împreună cu unii din cei care s-au pus la dispoziția acestei nevoi in decursul anilor.”

Consiliul Director și Echipa Executivă – Fundația EBE

www.fundatiaebe.ro

, , , , ,

Lasă un comentariu

„Lucrurile îşi găsesc un repaus numai în schimbare.”- Heraclit

Cu ceva vreme in urma dialogam pe Facebook despre plusurile si minusurile evanghelicilor români, eu avându-i în minte desigur pe evanghelicii hunedoreni, sau pe cei pe care am avut ocazia să-i cunosc de-a lungul vieţii. Ce e rău de rău trebuie vorbit (că doar n-o să vorbim de bine), cu specificarea faptului că eu încerc să identific în principal „răul” general, trăsăturile noastre conturate  ca grupare religioasă, nu răul individual care diferă de la individ la individ (dar care contribuie desigur la răul comun).

Înainte de a ni se prescrie reţeta (care de multe ori e greu şi de prescris şi de „înghiţit”) avem nevoie de diagnostic.

Evanghelicii (hunedoreni) sunt reticenţi la schimbare (în biserici, în abordare, în dialog) sub pretext ca schimbarea e „lumească”, iar noi „scris stă” ca trebuie sa „rămânem în starea în care eram când am fost chemaţi” – uitând  parcă faptul că între noi şi creştinii primului secol stau atâtea alte secole. http://www.facebook.com/home.php#!/hunedoara.evanghelica/posts/111598045581574

„Eu am venit ca oile Mele să aibă viaţă, şi s-o aibă din belşug!” Isus Hristos, Ev. după Ioan, cap. 10.10

„Schimbarea este legea vieţii.”John F. Kennedy

„Viaţa este o curgere, este un fluviu, este o mişcare continuă. Dar oamenii au impresia că ei înşişi reprezintă ceva static. Numai obiectele sunt statice, numai moartea este încremenită; viaţa este o continuă schimbare. Cu cât există mai multă schimbare, cu atât viaţa este mai abundentă. Iar o viaţă abundentă aduce cu sine extraordinare schimbări, clipă de clipă.” Osho în Viaţa este aici şi acum

, , , , , , , , , ,

Lasă un comentariu

  • Enter your email address to follow this blog and receive notifications of new posts by email.

    Alătură-te altor 4.975 de urmăritori

  • e v e n i m e n t e :

    ►... CLICK pe imagine

  • Z I A R U L = informaţie pe hârtie

    Evenimentele există. Hunedoara este şi evanghelică.

    Ne lipseşte încă fluidizarea informaţiei, promptitudinea şi lucrul în echipă (un colectiv de redacţie "self-motivated"), spiritul jovial şi curajul de a schimba şabloanele învechite. Ne lipsesc aceste lucruri, nu în sensul că nu le avem, ci în sensul că facem uz de ele mult prea puţin.

    Poate că este vremea să vorbim la trecut! :)

    Doamne ajută!

    Dacă CREZI că locul tău e alături de noi, CONTACTEAZĂ-NE !

    “Good ideas are common - what's uncommon are people who'll work hard enough to bring them about”-A.B.

  • Parteneri

  • de Interes

  • Judeţe Evanghelice

  • Flickr Photos

%d blogeri au apreciat asta: