Oamenii: celule specializate

Mă disperă – hai că exagerez! :), ..e prea mult spus, dar mă intrigă de multe ori refractaritatea noastră – a evanghelicilor (fără a vorbi despre excepții) oridecâteori e vorba de „rufele noastre murdare”. Sărim ca arși, ne apărăm cu vehemență – de cele mai multe ori fără argumente care să arate contrariul, ne supărăm, (uneori irecuperabil), îl marcăm cu un ix roșu pe îndrăznețul/a care nu se poartă cu noi creștinește cu o atitudine de smerenie și dragoste, după cum spun unele texte din Buna Carte. Și lucrurile rămân în continuare așa cum sunt. Nu mai apucăm să le corectăm și îmbunătățim, pentru că respingem din start nevoia de corectare și îmbunătățire. Pentru că, printre altele, suntem părtinitori cu textele.

Uităm repede sfaturile Cărții în direcția asta…

Dar Cartea are și alt soi de texte, de care trebuie să ținem cont în egală măsură, și să prețuim numitorul lor comun și echilibrul dintre ele, fără să le favorizăm pe unele în detrimentul altora, după cum ni se pare cel mai potrivit nouă, după „oala și jarul” preferințelor personale într-o atare situație.

Dacă e responsabilitatea mea, pe care mi-am asumat-o de bună voie, nesilit de nimeni și cu bucurie, atunci să-mi asum respectiva responsabilitate și când e de bine și atunci când binele e mai puțin. Să îndrept ce se poate îndrepta! Să accept posibilitate erorii și să caut soluții care funcționează. Să învăț din mustrare și din privirea (uneori dojenitoare a) celuilalt/celorlalți, care de multe ori reușesc să vadă mai corect, mai obiectiv, decât (mine) cel implicat în mod direct.

Dar s-o spun altfel…

Daca trupul nostru are sistem imunitar care luptă cu dezechilibrele, cu neregulile, cu corpurile străine, cu pericolul de un fel sau altul, atunci când îl percepe ca pericol, ca anomalie, etc., oare de ce ne zgârie urechile așa de tare fraza aia „unii și-au făcut obicei din a critica” și uităm că deși noi nu știm (tot timpul) a eticheta corect, și nu orice critică e corctă (în întregime), și nu orice critic are dreptul să critice, și nu oricine are dreptul să fie critic, Biserica – Trupul lui Hristos (din care zicem că facem parte) are cu siguranță „sistem imunitar” propriu, are cu siguranță „celule specializate” care funcționează corect dacă atacă la momentul potrivit, inamicul potrivit, în măsura potrivită. Nu-și împlinesc menirea dacă stau degeaba..și nu-i de bine, pe termen lung cel puțin.

Asta nu-i metaforă!:  „Voi sunteţi trupul lui Hristos şi fiecare, în parte, mădularele lui.” 1 Corinteni 12:27

…dar fiecare cu darul lui specializat, după cum scrie foarte clar..

body-of-christ-750x330

Anunțuri
  1. Postări din 2017 – 2010 | Hunedoara Evanghelică

Scrie un comentariu

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

  • Enter your email address to follow this blog and receive notifications of new posts by email.

    Alătură-te altor 4.967 de urmăritori

  • e v e n i m e n t e :

    ►... CLICK pe imagine

  • Z I A R U L = informaţie pe hârtie

    Evenimentele există. Hunedoara este şi evanghelică.

    Ne lipseşte încă fluidizarea informaţiei, promptitudinea şi lucrul în echipă (un colectiv de redacţie "self-motivated"), spiritul jovial şi curajul de a schimba şabloanele învechite. Ne lipsesc aceste lucruri, nu în sensul că nu le avem, ci în sensul că facem uz de ele mult prea puţin.

    Poate că este vremea să vorbim la trecut! :)

    Doamne ajută!

    Dacă CREZI că locul tău e alături de noi, CONTACTEAZĂ-NE !

    “Good ideas are common - what's uncommon are people who'll work hard enough to bring them about”-A.B.

  • Parteneri

  • de Interes

  • Judeţe Evanghelice

  • Flickr Photos

%d blogeri au apreciat asta: