„Chimes” şi clopoţei: dansul îngerilor

 

Nu stiu cum arata ingerii. Perceptia mea, ca a multora, este influentata si deformata de povestioarele pe care le-am auzit, de predici, de cartile citite, sau de filme. Joi seara la biserica baptistă Maranata din Hunedoara mi s-a parut ca am fost vizitati de niste ingeri. Sa vedem, au fost de fapt in vizita prin organizatia Christian Aid din Criscior, 2 coruri de clopotei si „chimes” (un alt soi de clopotei), un cor alcatuit din tineri din Brad, iar altul din doamne foarte simpatice aflate la a doua tinerete, din SUA. Au cantat si la fluier, si cu gura, iar dirijoarea ne-a incantat cu cateva fraze in romaneste. De remarcat ca una dintre dirijoare, Millie, avea 83 de ani. Impresionant, cand te gandesti ce lung este drumul peste ocean!

Poate ca sunt eu o persoana care reactioneaza mai bine la muzica, sau poate mai degraba Dumnezeu ne-a creat pe toti fiinte sensibile la sunete, la armonie, pentru a ne putea vorbi cand intr-un fel, cand intr-altul. Cand au inceput sa cante parca s-a deschis o noua lume. Cateodata muzica rezoneaza cu sufletul de parca ar fi fost scoasa de acolo, iar acum doar se intoarce inapoi acasa. Am inchis ochii si mi s-a parut ca aud ingeri, da, asa cum imi imaginez eu ca ar fi ingerii…cum ar pasi, cum ar zbura niste fiinte pure, sfinte, scaldate in lumina.

Atmosfera e incarcata de emotie, e atata frumusete in aer, parca vad particule sclipind! Imi aduce aminte de Craciun, pentru ca de obicei atunci mai sunt pomeniti ingerii, iar colindele au sunete de clopotei in ele. Muzica se trezeste la viata din niste instrumente atat de mici si delicate. Oare si noi oamenii putem crea o astfel de „muzica” frumoasa prin vietile noastre fragile?

Eu stau comod in banca si ascult gratis, si ma bucur, dar pentru aceasta cei din fata au muncit mult, au exersat, au calatorit distante mari. Si nu au facut lucrul acesta pentru ca sa impresioneze, sau cu intentia dinainte sa ma faca pe mine sa plang. Nu… Ei au facut-o din dragoste pentru o tara ca Romania, din dragoste pentru niste copii lipsiti de familie, din dragoste pentru oameni de aceeasi credinta cu care vor sa aiba partasie. Iar atunci cand nu vorbim toti aceeasi limba partasia se creeaza prin Duhul Sfant care ne deschide urechile, si prin muzica de clopotei pe care o putem „citi” si intelege fara a fi nevoie de traducere.

Ma gandesc din nou la ingeri. Oare cum ar fi cantat niste ingeri daca veneau azi cu noi la inchinare, si daca i-am fi putut vedea si auzi? Sau poate chiar au fost?…Oare acestia sa fi fost ingeri?…

Text: Magda Bucoiu

 

Anunțuri

, , , , , ,

  1. Lasă un comentariu

Scrie un comentariu

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

  • Enter your email address to follow this blog and receive notifications of new posts by email.

    Alătură-te altor 4.966 de urmăritori

  • e v e n i m e n t e :

    ►... CLICK pe imagine

  • Z I A R U L = informaţie pe hârtie

    Evenimentele există. Hunedoara este şi evanghelică.

    Ne lipseşte încă fluidizarea informaţiei, promptitudinea şi lucrul în echipă (un colectiv de redacţie "self-motivated"), spiritul jovial şi curajul de a schimba şabloanele învechite. Ne lipsesc aceste lucruri, nu în sensul că nu le avem, ci în sensul că facem uz de ele mult prea puţin.

    Poate că este vremea să vorbim la trecut! :)

    Doamne ajută!

    Dacă CREZI că locul tău e alături de noi, CONTACTEAZĂ-NE !

    “Good ideas are common - what's uncommon are people who'll work hard enough to bring them about”-A.B.

  • Parteneri

  • de Interes

  • Judeţe Evanghelice

  • Flickr Photos

%d blogeri au apreciat asta: