1 Martie… când nu te aştepti

Magda Bucoiu:

Exista sarbatori de tot felul printre cutumele nationale, unele mai frumoase, renumite, unele interesante dar nepromovate suficient, si altele mai putin bagate in seama, ignorate de-a binelea, sau ironizate in treacat. N-as vrea sa ma apuc de facut clasificari si ierarhii pentru ca nu am toate datele problemei si nici vreun interes pentru asa ceva.

Dar trebuie sa recunosc  ca am inceput sa ma gandesc putin la sarbatoarea de 1 Martie, si poate nu atat la sarbatoarea in sine sau semnificatia ei, cat la manifestarea practica si la gesturile pe care le fac oamenii cu o astfel de ocazie. E drept ca asteptam primavara si parca avem nevoie de un fel de piatra de hotar ca sa putem spune cu voce tare: “gata, domnule, de acum e primavara!” Speranta, optimism, frumusete, culoare, viata…toate le scoatem de la naftalina si le scuturam de praf.

Mda, nu pot sa zic ca ma incanta la 1 martie implicatiile istorice de sarbatoare socialista, comunista, si in plus mai sunt si unii dintre crestinii nostri conservatori nevoie mare care sar cu gura ca “e pacat,  nu trebuie sa tinem sarbatori care nu sunt poruncite in Biblie!”

Si cu toate acestea…

Am avut o zi asa de frumoasa ieri. Pe de o parte ziua a fost calda, perfect insorita si cu cer albastru, sa nu te mai saturi privindu-l. Pe de alta parte oamenii au fost mai veseli, s-au pregatit cu mici martisoare, sau flori, sau ciocolata. Si uite asa si-au facut cadouri (e drept ca aici au fost vitregiti barbatii), si-au zambit, si-au spus cateva lucruri frumoase pe care de obicei nu le spun, s-au pupat pe amandoi obrajii, si-au urat de bine (binecuvantare)…

Acuma e drept ca totul este legat de niste asteptari pe care le avem ascunse adanc in inima. Parca (noi femeile) ne asteptam sa primim un martisor de la un coleg, sau de la sot. Si ne bucuram cand asteptarile sunt implinite. Dar cel mai frumos este cand asteptarile noastre sunt depasite, si oameni la care nici nu ne-am asteptat se gandesc la noi, ne cauta, ne fac un mic cadou. Sau cand cei dragi depun efort si creeaza un martisor “handmade”. Atunci suntem cu adevarat uimite si incantate, atunci zambim cu tot sufletul nu doar cu muschii fetei. Si daca un gest asa de mic, aparent neinsemnat creeaza o asa bucurie in sufletul cuiva, atunci eu zic: “sa serbam 1 martie!

Si sa-l serbam cat mai des cu putinta…si cand…nu te astepti!”

poza de aici

Anunțuri

, , , , , ,

  1. #1 by danasisoev on Martie 2, 2012 - 20:17

    Imi lipseau martisoarele in Siberia, aveam cateva primite de-a lungul anilor si de fiecare data alegeam unul pentru mine si unul pentru Dora, pe care le purtam in primele zile ale lunii martie. Desi primavara venea… mult mai tarziu!

Scrie un comentariu

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

  • Enter your email address to follow this blog and receive notifications of new posts by email.

    Alătură-te altor 4.968 de urmăritori

  • e v e n i m e n t e :

    ►... CLICK pe imagine

  • Z I A R U L = informaţie pe hârtie

    Evenimentele există. Hunedoara este şi evanghelică.

    Ne lipseşte încă fluidizarea informaţiei, promptitudinea şi lucrul în echipă (un colectiv de redacţie "self-motivated"), spiritul jovial şi curajul de a schimba şabloanele învechite. Ne lipsesc aceste lucruri, nu în sensul că nu le avem, ci în sensul că facem uz de ele mult prea puţin.

    Poate că este vremea să vorbim la trecut! :)

    Doamne ajută!

    Dacă CREZI că locul tău e alături de noi, CONTACTEAZĂ-NE !

    “Good ideas are common - what's uncommon are people who'll work hard enough to bring them about”-A.B.

  • Parteneri

  • de Interes

  • Judeţe Evanghelice

  • Flickr Photos

%d blogeri au apreciat asta: