Cultură cinematografică: Filmul „Courageous”

Dana Sisoev:

Ganditi-va pentru un moment la un om pe care il considerati deosebit de curajos. Pentru ce il credeti asa? Si-a riscat viata la locul de munca sau cu vreo alta ocazie? Ii plac sporturile extreme (sa le practice, se-ntelege, nu sa ii priveasca pe altii)? A luat atitudine potrivit convingerilor sale, sfidand consecintele care ar fi putut fi deosebit de grave pentru el? Filmul “Courageous” isi propune sublinierea unui nou aspect al curajului, precum si oferirea unor modele de oameni indrazneti. De asemenea, lanseaza o provocare pentru noi toti, dar mai ales pentru barbati, si in mod special pentru tati. Sa vedem despre ce fel de curaj e vorba!

Filmul incepe cu o scena memorabila in care unui individ, de altfel banuitor si precaut, I se fura masina intr-o statie de alimentare. Hotarat sa nu-l lase pe hot sa fuga, se arunca asupra lui, din mers, prin geamul deschis al masinii. Cu mare greutate si riscandu-si viata, reuseste sa opreasca masina si sa-l puna pe fuga pe infractor. Doar acum aflam ca omul e politist, iar fapta lui avea ca motivatie salvarea vietii fiului sau ce se afla pe bancheta din spate intr-un scaun special pentru copii. Cei care ii vor fi mai tarziu colegi de serviciu il intalnesc si afla detaliile incidentului. Intrebat daca si-a dat seama ca si-ar fi putut pierde viata, Natan Hayes, caci asa se numeste, raspunde: “Da, domnule, dar nu am putut risca sa-mi pierd fiul.” Curajul lui e admirat de ceilalti politisti, care ezita sa afirme ca ar fi procedat la fel, fiind intr-o situatie similara.

Dar nu despre curajul aratat in misiunile riscante ale meseriei de politist e vorba in film. Desi se expun in mai multe randuri, arestand traficanti de droguri si oameni care folosesc arme in apararea lor, curajul celor ce vor forma un grup de barbati legati prin prietenie si valorile asumate, se manifesta deplin abea la sfarsitul filmului. Trebuie insa sa va mai dau cateva detalii!

Mesajul serifului privitor la studiul si datele ce privesc consecintele absentei tatalui din viata de familie, consecinte cu totul nefaste, subiect de discutie la intalnirea de sambata a celor patru politisti, anunta tema filmului. Realitatea aceasta ii provoaca sa se implice atat in viata familiilor lor, cat si in viata celor care nu au un parinte. Punctul pivot al istorisirii pare a fi momentul in care, zdrobit de durere datorita pierderii fiicei sale de noua ani intr-un accident, Adam Mitchell sta de vorba cu pastorul sau. Cu aceasta ocazie el ia doua hotarari: sa se increada in Dumnezeu si sa afle ce asteapta Dumnezeu de la el ca parinte. Ca urmare a acestor hotarari, cauta raspunsuri in Scriptura si in final compune declaratia, angajamentul careia ii vor subscrie si prietenii lui, ce formeaza grupul celor cinci, intr-o intalnire ceremoniala in prezenta pastorului si a celorlalti membrii ai familiei fiecaruia. Pentru fiecare barbat in parte vor apare situatii in care va fi greu sa-si respecte cuvantul dat, nu toti vor reusi sa treaca testul, si vor descoperi ca e nevoie de foarte mult curaj pentru a fi ceea ce Dumnezeu asteapta de la ei.

Si acum scena de la final: o biserica in forma de amfiteatru in fata careia patru din grupul celor cinci barbati stau pentru a oferi celor prezenti un model de curaj: curajul de a-si asuma deplin responsabilitatile pe care Dumnezeu le-a pus pentru fiecare din ei ca oameni in societate, ca soti, si in special ca tati. Izvorat tot din dorinta de a-si salva copiii (ca si gestul de la inceputul filmului), angajamentul cere efort, indrazneala, dedicare. La multele intrebari pe care si le pune, privind educarea copiilor si sarcinile de indeplinit ca si protector si conducator in familie, Adam Mitchell raspunde: “Eu voi face asta”. Marturia, hotararea, exemplul lui, au un impact deosebit asupra adunarii, cateva secunde camera de filmat se misca prin sala pentru a surprinde mai multi barbati ce se ridica in picioare ca semn ca vor sa-si asume aceleasi responsabilitati, ca vor sa fie barbati curajosi.

Ca sa aflati detaliile angajamentului luat de acesti barbati de-a dreptul indrazneti, trebuie sa vedeti filmul, nu am sa va spun mai mult. Deosebit pare a fi gestul lui Adam Mitchell care, dupa ce a formulat tot ce a considerat ca tine de atributiunile lui, i le prezinta celorlalti, specificand ca le da permisiunea sa-l supravegheze in indeplinirea lor. Ei, asta nu prea suna a fi “specific barbatesc”, pare a fi insa singura modalitate prin care cineva poate inainta in respectarea hotararilor luate (se pare ca suntem “genetic structurati” sa functionam asa, “parerea mea”).

Filmul accentueaza un curaj pe care in general il asociem cu personajele feminine: curajul de a se implica activ in viata de familie, in educarea copiilor, cu pretul renuntarii la ceea ce ar fi adus o mai mare apreciere din partea oamenilor, cu multe sacrificii si jertfa de sine. Totusi, barbatii sunt chemati sa fie tati, si asta nu inseamna doar un nou statut, ci un pachet de responsabilitati pe care putini din vremea noastra si-l mai asuma!

Sunt multe lucruri pe marginea carora puteti medita dupa vizionarea filmului. O sa va placa umorul celor cinci prieteni, dar mai ales umorul lui Dumnezeu, surprins in raspunsul rugaciunilor emigrantului Javier Eduardo Martinez, care isi cauta un loc de munca. Uite, nu m-am putut abtine, dar mai departe chiar ca nu va mai spun!

Vizionare plăcută! 🙂

Anunțuri

, , ,

  1. Lasă un comentariu

Scrie un comentariu

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

  • Enter your email address to follow this blog and receive notifications of new posts by email.

    Alătură-te altor 4.966 de urmăritori

  • e v e n i m e n t e :

    ►... CLICK pe imagine

  • Z I A R U L = informaţie pe hârtie

    Evenimentele există. Hunedoara este şi evanghelică.

    Ne lipseşte încă fluidizarea informaţiei, promptitudinea şi lucrul în echipă (un colectiv de redacţie "self-motivated"), spiritul jovial şi curajul de a schimba şabloanele învechite. Ne lipsesc aceste lucruri, nu în sensul că nu le avem, ci în sensul că facem uz de ele mult prea puţin.

    Poate că este vremea să vorbim la trecut! :)

    Doamne ajută!

    Dacă CREZI că locul tău e alături de noi, CONTACTEAZĂ-NE !

    “Good ideas are common - what's uncommon are people who'll work hard enough to bring them about”-A.B.

  • Parteneri

  • de Interes

  • Judeţe Evanghelice

  • Flickr Photos

%d blogeri au apreciat asta: