Teologia cântată

Unul din sfaturile pe care l-am primit deseori în facultate a fost să citesc critic, să nu iau de BUN  tot ce scrie autorul în cartea lui, tot ce zice vorbitorul în speech-ul lui, tot ce cântă cântăreţul în cântecul pe care l-a compus, pentru că asemenea fiecăruia dintre noi şi el poate avea scăpări, poate greşi, iar fără deschiderea ochiului critic, iau cu uşurinţă de bun ceea ce e eronat sau incomplet.

Teologia fiind „ştiinţa despre Dumnezeu” se străduieşte să pună în vorbe tot ceea ce ţine de Dumnezeu şi de lucrarea lui, trecută sau prezentă. Exprimarea acestor înţelegeri, a interpretărilor de un fel sau altul a textului scriptural, se concretizează în bisericile evanghelice, de cele mai multe ori în forma predicii, a poeziei, a cântecului.

De multe ori cântăm mai mult decât ascultăm predica, suntem mai fascinaţi de forma şi mesajul unei poezii decât  de o carte de teologie, ceea ce înseamnă că ne extragem teologia, percepţia despre Dumnezeu, din mesajul pe care ni-l transmite cântecul sau poezia ce umple serviciile divine ale bisericilor, din folclorul evanghelic, fără să trecem aceste creaţii prin sita Cuvântului lui Dumnezeu pentru a le verifica corectitudinea teologică.

Îmi vin în minte 2 exemple de cântece eronate din punct de vedere teologic, însă cântate în „gura mare” în adunare.

1. Zice aşa o cântare mai veche:

„Mai mult ca orice, Dumnezeu iubeşte omul

pentru cine a murit Isus, doar pentru om…”

şi deşi sună foarte bine, primul vers îl detronează pe Dumnezeu şi îl pune pe om în locul lui, intrând în contradicţie cu mulţimea de texte din Sfânta Scriptură, care afirmă că Dumnezeu e cea mai importantă şi cea mai valoroasă Persoană din Univers şi că El face toate lucrurile pentru gloria (reputaţia) Numelui Său în primul rând, şi mai apoi pentru binele nostru. El ne iubeşte „atât de mult” (conform Ioan3.16) încât ne-a pregătit o Mântuire, însă nu ne iubeşte „mai mult ca orice” aşa cum afirmă cântecul.

2.  Un cântec mai nou, e rugăciunea „Doamne mai vreau Rusalii” care (după înţelegerea mea) prezintă nu tocmai corect teologia Duhului Sfânt, a felului în care Scriptura ne vorbeşte despre umplerea lui.

„Doamne eu vreau, vreau tot mai mult

din Duhul Tău…”

zice unul din versuri, formulare care lasă să se înţeleagă că omul trebuie să obţină (prin rugăciune, prin graţia lui Dumnezeu) tot mai mult din Duhul lui Dumnezeu, şi nu invers, Duhul lui Dumnezeu trebuie să obţină tot mai mult din omul care îşi doreşte „plinătatea Duhului”, potrivit învăţăturii Sfintei Scripturi, uitând parcă faptul că Duhul Sfânt este a 3-a Persoană a Sfintei Treimi, nu doar o putere, un vânt, un foc; uitând faptul că El nu vine pe „bucăţi” (o mână, un picior, un gând, un îndemn), iar responsabilitatea mea nu e doar să mă rog şi să cer Duhul Sfânt, ci să veghez ca să nu „întristez” şi să nu „sting” Duhul ce vrea să „se odihnească” peste mine, peste tot ce ţine de mine, adică să fiu plin de El.

Primul vers al acestei cântări forţează textul Scripturii şi atunci când cere repetarea experienţei de la Rusalii „cu limbi de foc”, prezentând eronat textul biblic care spune că limbile ce au fost văzute pe capul fiecăruia dintre ucenici erauca de foc” (FA.2.3), vădită fiind comparaţia pe care scriitorul biblic a folosit-o pentru a descrie manifestarea respectivă.

E plăcută la auz cântarea, însă după înţelegerea mea e eronată din punct de vedere teologic (cel puţin în parte), pentru că Dumnezeu nu va mai trimite încă odată Duhul Sfânt în lume, chiar dacă El îşi doreşte ca fiecare din copiii Lui să fie plin de Duh şi la dispoziţia Duhului; tot aşa cum e  greşit să mă rog ca Domnul Isus să vină şi să moară încă odată pe cruce pentru mântuirea oamenilor.  Eu mă pot ruga aşa desigur, sau pot cânta aşa dacă îmi place mai mult să cânt, însă nu cred că Dumnezeu va asculta o astfel de rugăciune indiferent cât de plăcut sună.

Atenţie la teologia cântată !

„Fraţii au trimes îndată, noaptea, pe Pavel şi pe Sila la Berea. Cînd au sosit, au intrat în sinagoga Iudeilor. Iudeii aceştia aveau o inimă mai aleasă decît cei din Tesalonic. Au primit Cuvîntul cu toată rîvna, şi cercetau Scripturile în fiecare zi, ca să vadă dacă ce li se spunea, este aşa.” Fapte17:10-11

, , , , ,

  1. #1 by emi on mai 11, 2010 - 06:26

    Pe moment îmi vin în minte versurile:
    „Doar o colibă, aici jos îmi ajunge, argint și aur n-am în casa mea…
    „La miezul nopții va veni, Isus cu pas domol…”
    Versurile cu pricina, fac parte așa cum ziceai, din folclorul nostru, neavând nimic de a face cu teologia Scripturii iar uneori nici cu logica. Când îmi aduc aminte o să mai scriu si altele.

  2. #2 by calatorru on mai 11, 2010 - 20:07

    Daca stau bine sa ma gandesc la asta din urma cu pasul domol, imi vine chiar sa rad, imi si imaginez :)))

    • #3 by gabi stancu on mai 13, 2010 - 01:44

      Salut Ruben,sunt de acord cu tine ca trebuie sa fim atenti ce si cum cantam,dar sa nu uitam ca multe cantece sunt izvorate din inima(de multe ori pe baza unor experiente)unor oameni imperfecti,numai Cuvantul Lui Dumnezeu este perfect si are autoritatea Lui.Noi charismatici si penticostali spunem ca acest cantec are,, ungere” (stim noi de ce).

  3. #4 by calatorru on mai 13, 2010 - 11:10

    Salut Gabi ! 🙂
    Zicea un nene candva, ca pentru a ne intelege, trebuie sa ne definim termenii. Ce inseamna deci „ungere” ?
    Si daca voi (charismaticii si penticostalii) stiti de ce, sunteti suficient de amabili sa imi explicati si mie? 🙂

    Si eu sunt de acord cu tine, ceea ce avem in imina trebuie exprimat. Mie imi place poezia, citesc poezie, incerc sa scriu poezie, si stiu ca poezia e subiectiva, potrivita intelegerii mele, e interpretabila, insa daca ea vrea sa exprime teologia Scripturii, sa se straduiasca sa o faca cu acuratete, altfel scuza e prea slabutza.

    Stii ca valva starnita de romanul lui Dan Brown „Codul lui Da Vinci” putea fi evitata daca autorul nu „uita” sa scrie ca intamplarile din carte sunt fictiune, si desi extrase din anumite surse istorice, nu prezinta istoria asa cum a fost, ci asa cum si-a imaginat-o autorul.

    Noua (tuturor) ne plac multe lucruri care nu-s bune, asa ca daca suna bine cantecul, asta nu inseamna ca e si bun (teologic vorbind), nu muzical sau artistic.

    • #5 by gabi stancu on mai 13, 2010 - 15:49

      Salut Ruben!
      Ungerea este puterea manifestata a Duhului Sfant in slujire, (predicare,lauda si inchinare,rugaciune,mijlocire,etc)mai mult decat informatia .Cand se slujeste sub ungerea Duhului Sfant sunt castigate luptele in lumea spirituala(pocainta,semne si minuni, etc) Ea face diferenta intre noi crestini si ceilalti, fara ea am fi buni oratori,cantareti……..
      Fii binecuvantat Ruben!

  4. #6 by calatorru on mai 13, 2010 - 20:22

    e tarziu. deocamdata doar zambesc 🙂
    o singura intrebare in seara asta, pana „rumeg” cele scrise mai sus. „ungerea” asta (a carei definitie o vom discuta altadata) face uz si de afirmatii nebiblice ?
    dar poate sunt eu cam exigent…
    noapte buna !

  5. #7 by gabi stancu on mai 14, 2010 - 01:31

    Salut Ruben!
    Ungerea e un termen biblic,trebuie sa recunosc ca definitia nu imi apartine mie,am luato din notitele mele de la o conferinta tinuta de Iosif Ton.Oricum sa sti ca apreciez exigenta ta,oameni ca tine aduc echilibru in biserica.

    Fii binecuvantat!

    P.S.
    faci o treaba excelenta

  6. #8 by calatorru on mai 14, 2010 - 12:41

    🙂 eu zic asa: daca versul si cantecul lui, versul si poezia lui se contrazice cu afirmaţiile clare ale Scripturii, are ungere, da nu aia despre care vorbeste Scriptura

    fiecare are dreptul sa scrie ce vrea, sa cante ce vrea, insa daca pune semnul egal intre 2 sau mai multe afirmatii, nu inseamna ca ele sunt egale

    2 + 3 = 9 🙂

    dar, evident, ca si eu ca oricare se poate sa ma insel …
    toate bune !

  7. #9 by Dan H. on mai 20, 2010 - 12:11

    Gabi

    ungerea Duhului apartine in aceeasi masura Duhului ca si Cuvantul.
    Nu prea poti sa scrii/canti sub ungere, dar pe langa Scriptura.
    Alternativa nu este, in nici un caz, buchiseala pe text, rupta de o relatie personala cu autorul textului (la acelasi Duh ma refer care, apropos, este viu).
    Daca reusesti sa le combini, o sa devii un carismatic baptisto-penticostal de succes.

    Deci…succes.

  8. #10 by Dan H. on mai 20, 2010 - 12:17

    Ruben

    oamenii sunt cei care scriu poezia – in situatii fericite, inspirati de Duhul.
    E oleaca cam radical sa vorbesti despre o alta sursa a ungerii (nu ca n-ar fi posibil dar, oricum, cazurile astea sunt destul de rare).
    In cele mai multe cazuri datul pe alaturi si perlele teologice au in spate ignoranta, adica ravna fara pricepere.
    Si tupeul in ale teologiei incepe acolo unde se termina competenta dar continua activitatea.
    Oricum, eu ma bucur ca s-a scos arderea pe rug pentru erezii, altfel, cine stie, am fi ramas fara textieri si ne-am fi inchinat folosind doar muzica instrumentala…
    🙂

  9. #11 by calatorru on mai 20, 2010 - 13:25

    nu ma refeream la vreo ungere diavoleasca, ci doar personala, fireasca, normala … pentru ca la urma urmelor, ungerea Duhului e una „anormala”, nu ?
    si eu ma bucur ca s/a scos arderea pe rug la schimb cu ereziile, ce ne faceam doar cu muzica instrumentala ? 🙂 si apoi, cantecele si versurile pe care le cantam si rostim prin biserici, majoritatea sunt „corecte” , exceptiile fiind minoritare

    oare o sa cantam acum de Rusalii, „Doamne mai vreau Rusalii” ? 🙂 banuiesc ca da …

  10. #12 by Petru-Eremia Moldovan on mai 20, 2010 - 17:50

    Mi-as unge si eu niste unt pe paine, si apoi as trece la probeleme mai serioase care zguduie temelia teologiei crestine; la adevaratele probleme ale Bisericii sfidate de spatiul laic american si european!

    Si asa as incepe a formula o serie de raspunsuri comprehensive si elaborate adresate unor provocari nesimtite si imorale din partea unor parveniti evolutionisti care incearca a sucomba identitatea cristologica a omului.
    In felul acesta, eu ajung a propovadui o Evanghelie rascumparatoare, care iese din cadrul izolationist, formalist si traditionalist al zilei de duminica, si care e oricand gata sa preia fraiele gandirii umane.
    Astfel, as deveni relevant pentru societate si mi-as asuma mai multe responsabilitati sociale, adica as implini mandatul cultural redefinit de Hristos.

    Dar nu! E mai bine sa ne cramponam in „ungeri” si in alte constructii subiective care tin de perceptie. E mult mai usor,dar COMPLET MEDIOCRU, sa operam cu anumite cutume si inventii „babesti” cu ajutorul carora devenim penibili si ilari, si sa etichetam „neintelesul” ca si „miracol”, in loc sa-l cercetam.

    Asta e preocuparea centrala a crestinului secolului 21? Sa defineasca totul ca si „ungere”?…Barak,tata, ada untu’ secularo-evolutionisto-multicultural!

  1. Postări din 2017 – 2010 | Hunedoara Evanghelică

Scrie un comentariu

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

  • Enter your email address to follow this blog and receive notifications of new posts by email.

    Alătură-te altor 4.975 de urmăritori

  • e v e n i m e n t e :

    ►... CLICK pe imagine

  • Z I A R U L = informaţie pe hârtie

    Evenimentele există. Hunedoara este şi evanghelică.

    Ne lipseşte încă fluidizarea informaţiei, promptitudinea şi lucrul în echipă (un colectiv de redacţie "self-motivated"), spiritul jovial şi curajul de a schimba şabloanele învechite. Ne lipsesc aceste lucruri, nu în sensul că nu le avem, ci în sensul că facem uz de ele mult prea puţin.

    Poate că este vremea să vorbim la trecut! :)

    Doamne ajută!

    Dacă CREZI că locul tău e alături de noi, CONTACTEAZĂ-NE !

    “Good ideas are common - what's uncommon are people who'll work hard enough to bring them about”-A.B.

  • Parteneri

  • de Interes

  • Judeţe Evanghelice

  • Flickr Photos

%d blogeri au apreciat asta: